[youtube http://www.youtube.com/watch?v=WsHlPvdjmFU]

Stau uneori şi mă gândesc… oare cum se distrau părinţii, bunicii, străbunicii noştri pe vremuri? Nu aveau cluburi de fiţe, nu ascultau manele/dance în disperare… Femeile se aranjau, se pudrau şi îşi făceau bucle, îşi luau rochiţele retro (pentru noi retro, pentru ele erau în trend atunci – sau de fapt, nici nu existau trenduri, cultura asta consumeristă la care asistăm astăzi)…

Deşi nu apreciez neapărat moda acelor ani (prea mult sclipici, materiale lucioase, machiaj prea colorat), mi se pare că exista o feminitate aparte, un şarm pe care azi îl regăsesc tot mai rar (mai des în pictoriale fashion decât în viaţa reală).

Simt puţină nostalgie când mă gândesc la frumuseţea vremurilor… Şi da, ştiu că era comunism, sunt fericită că nu am prins acea perioadă, nu mi-aş dori să trăiesc pe pielea mea acei ani… Dar asta nu înseamnă că nu existau şi părţi bune. Şi nu zic că nu îmi plac petrecerile de acum, sau că nu mai ascult bumtzi-bumtzi, că aş fi ipocrită.

Şi totuşi mă gândesc cu drag la părinţii mei, care s-au cunoscut pe muzica celor de la Modern Talking; la toate clipurile ABBA sau Boney M, pline de clişee, dar totuşi atât de autentice… Astăzi, invitaţia “Dansezi?” a fost înlocuită de “Ce faci, prinţesa?” sau “Te fac o bere/vin/apă plată cu lămâie?”. Şi e trist.  Fete cocoţate pe tocuri uriaşe, care nu pot dansa, sau care nici nu ştiu să danseze, pentru că altul e scopul lor când ies în oraş. În fond, de ce ai merge să dansezi dacă tu… nu dansezi? O profundă enigmă pentru mine, trebuie să recunosc…

Eu îmi imaginez petreceri modeste, în Căminul Studenţesc sau la discoteca din oraş, zâmbete timide, muzică bună, oameni veseli, hotărâţi să uite de problemele cotidiene, emoţii şi fiori atunci când vorbeau cu un prieten drag, ţigări de contrabandă ascunse cu măiestrie prin sacourile de la costum, rochii vaporoase până la genunchi, tocuri mici şi ciorapi fini.

Poate şi vremurile noastre au un farmec aparte (sau vor avea pentru generaţiile viitoare), dar în mod cert şi “bătrânii” noştri au foarte multe amintiri, pe care uneori nu avem chef sau răbdare să le ascultăm. Foarte mare păcat, căci ei chiar au ce să ne povestească!

Am căutat pe Google ceva imagini de la petrecerile secolului trecut şi am dat peste adevăratele comori care ilustrează acest articol 🙂

De asemenea, cred că v-ar plăcea să vedeţi cam ce se întâmpla prin perioada comunistă cu muzica românească, pe un site foarte complex, dar şi imagini cu amintirile copilăriei anilor 80 – 90. Chiar dacă nu vă place istoria, tot veţi găsi ceva interesant.

Păcat de muzica asta frumoasă, totuşi, că se ascultă doar la nunţi, botezuri şi cumătrii… Când este soundtrack-ul perfect pentru orice moment din viaţa noastră!

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=djV11Xbc914]

Apropo, negativul de la noul “mega-hit” Christina Aguillera & Pitbull – Feel this moment… E din piesa de mai sus! Deci… Enjoy THE REAL good music!!! Kisses from Cluj! 🙂